Tabăra ACUM
16 străini, de pe cinci continente, strânși în jurul focului de tabără. S-a întâmplat la Şuncuiuş, în județul Bihor, unde cei veniți de peste mări și țări au învățat câte ceva din obiceiurile românilor. Au făcut-o în cadrul unei tabere unde au cioplit împreună un scaun, au frământat aluat pentru plăcinte şi s-au căţărat pe stânci.
Voia bună a dominat atmosfera printre cei 16 străini strânși în jurul focului de tabără de la Şuncuiuş.
"România este foarte frumoasă, am vizitat multe locuri. Îmi place cultura locală, azi am vizitat câteva biserici de lemn şi am învăţat despre istoria lor, despre trecut", spune Jawad, originar din Pakistan.
"Aveţi nişte locuri turistice foarte frumoase pe care merită să le vizitezi", consideră Mariel, originară din Peru.
Veniți de pe cinci continente diferite, străinii ajunși în România au poveşti diferite. Unii au venit pentru studii, alţii şi-au găsit perechea.
"- Acum, în cinci zile, fac un an aici în România. Vin din Republica Dominicană.
- Cum de ai venit, cum de ai ales România?
- M-am căsătorit cu un român, deci a trebuit să vin aici", spune Angelina.
În schimb, Nour, o tânără de 19 ani, a venit ca refugiat din Siria acum patru ani. "În primul an era greu, adică să învăţ o limbă nouă, şi nu am ştiut cum să învăţ, dar m-am obişnuit. Şi am luat Bacalaureatul în limba română şi acum mă pregătesc pentru facultate.
"În România există un număr de puţin peste 3000 de persoane cu statut de protecţie, refugiaţi. Cifrele finale ale tuturor străinilor care locuiesc în România pe 2016 aratau un număr de 60 de mii de străini", a explicat Flavius Ilioni-Loga, manager AIDROM Timișoara.
Tabără din weekend de la Şuncuiuş a avut scopul de a-i învăţa pe străini câte ceva din cultura locală. Participanții au sculptat împreună un scaun de lemn şi au frământat aluat pentru plăcinte, au învățat dansuri populare de pe valea Crișului Repede, au vizitat 3 biserici de lemn din aceeași zonă, după care au vizitat peşteri şi s-au căţărat pe stânci.
"Am avut o serie de activităţi de integrare culturală, de acomodare culturală, cum îi spunem noi, cu sprijinul celor de la Aventura Tracking, care ne-au ajutat foarte mult în găsirea de activităţi cu specific local, inclusiv vizitarea unor peşteri, a unor biserici de lemn, inclusiv via ferrata", a precizat Adriana Popa, de la Asociaţia Filantropia Oradea.
În acest an, până în luna septembrie, au fost depuse peste 4000 de cereri de azil.
